Alandala

Neata!

La o cafeluta si o tigareta , citind postul Alinei , si privind mai sus catre rubrica de Alandala am avut un flash , care m-o zguduit putin . Si o sa zic si eu ca ea :"cand ma uit in spate si imi aduc acum aminte " ea intradevar fuma , noi eram niste copii mici si neastamparati , plini de viata si vesnic cu o ocupatie. Si pentru ca ziceam de alalandala , mi-am adus aminte si de acel an (defapt acei ani) in care aproape zilnic eram cu Alinuta in Curmatura , dupa ore, in weekend , in loc de o bere la o terasa , orisicand se ivea ocazia. Iar daca ne saturam de Curmatura , nu-i nimic , urcam pana in Paltinis. De acel festival al olarilor , acum multi , multi ani in care (nici in ziua de azi nu stiu cum , si de ce am sunat-o) ne-am intalnit prima data in afara liceului , unde a intalnit o fata mai mult despuiata decat imbracata , non-conformista , la care toate babele ii masurau dunga chilotului :)) . Ma gandesc cu drag si  la berile si povestile ce au urmat  pe Garii 25 , la noptile de karaoke la bec , la cafelele dimineata gandindu-ne ca daca tot o trecut o ora din scoala nu mai au rost restul de 5-6. La plimbarile cu trenul , la experienta cu Alba , la mersul in Amnas sa salutam un om bolnav , chit ca era miercuri si noi aveam scoala . Chiar si atunci cand am baut berea la 8 dimineata nu acasa, nu in baruri , ci pe Garii. La aproape deceniul petrecut in R si B (RnB). La noptiile din Ace Age (Ace of spades) unde in 30 decembrie trageam la sort dintr-o sapca biletele scrise pe etichetele de la bere cu numele fiecaruia , pentru a afla si noi unde vom face totusi revelionul , la gratarul din 31 decembrie in care Ion al meu ca sa ma incalzeasca m-a luat in carca si a fugit cu mine prin Paltinis :) . La prima zi cand l-am cunoscut pe Ionut , zi pe care niciodata nu o sa o uite , si pe care nu ma lasa nici pe mine sa o uit  . La momentele cand pierdeam ore intregi , la o bere dezbatand subiecte care niciodata nu aveau un final sau o concluzie, dar pentru aia ne intalneam si a 2-a zi sa continuam. La zilele si noptile din Karma , la biserica din Amnas , unde pentru prima oara in viata mea m-am speriat de lucrurile nevazute  , gratie Alinutei . La berile din Vama Veche , la darts-ul la care intotdeauna luam bataie :) , la trandafirii facuti de Ion din servetele ... si enumerarea poate continua la nesfarsit .
Pentru multe dintre ele nu mai exista nici macar o poza , nici macar un mic suvenir acasa intr-un dulap.
Dar se pare ca este suficient un singur flash pentru mintea noastra.

E greu sa comprimi atatia ani de amintiri in cateva ganduri , sau cateva randuri . Dar ati prins ideea , nu ?

Si cu siguranta , peste cativa ani vor fi alte lucruri de trecut aici. Oricum , trebuie sa recunosc: imi e dor!!
Insa cel mai dor imi este de copii din noi .

So cheers for old times and let's drink for new ones ! (sau in fine, ceva de genu :)) )